Pînă în aprilie 2006 stema oraşului reprezinta capul unui cal originea căreia era legată de târguri anuale de vite, petrecute în oraş. Noua stemă, (aici în imagine) a provocat discuţii controversate şi de lungă durată ale consilierilor.

Secolul 18, 19 şi începutul secolului 20

În 1711 domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir (printr-e altele, cunoscut istoric şi savant al perioadei), impresionat de victoria strălucitoare a tînărului ţar rus Petrul cel Mare asupra regelui Poloniei şi a Suediei Charles XII, de la Bătălia de la Poltava (la 600km la est, în Ucraina) l-a invitat pe acesta în Moldova, cu scopul de a scăpa de sub dominaţia Otomană şi de a recăpăta independenţa Moldovei. În timpul acestei campanii militare ce s-a dovedit a fi un eşec, comandamentul armatei Ruse şi o parte a armatei Moldoveneşti îşi avea sediul la Bălţi, din motivul amplasării oraşului la răscruce.

***...rubrica urmeaza a fi completată...***

Mai tarzîu, odata cu dezvoltarea nodului feroviar, importanţa Bălţului sporeşte, devenind un mare centru industrial. Acest specific a fost aprofundat şi în perioada sovietică: oraşul se extinde, iar populaţia devine mai numeroasă, fiind în special antrenată la marile întreprinderi industriale.

Bălţi a fost până la rearanjarea administrativ-teritorială pe raioane un judeţ al Republicii Moldova. Se învecina cu România şi cu fostele judeţe Edineţ,Soroca, Orhei şi Ungheni. Capitala sa era oraşul Bălţi.

Pînă ce pagina e în lucru...                 vezi şi:  judeţul Bălţi în perioada interbelică: memoria.ro
sau versiunea completă în engleză
şi rubrica respectivă pe forum